Opinii - INTREBARI FRECVENTE

Intrebari frecvente

Q1. Cine a introdus sistemul SMURD, in general? Unde functioneaza in lume?

Q2. Care sint componentele sistemului? Unde functioneaza, citi oameni cuprinde (medici, asistenti, paramedici, soferi etc.), cite masini, cite elicoptere / avioane (daca exista)?

Q3. Cind ati introdus sistemul in Romania – istoric, detalii?

Q4. Cine finanteaza in Romania SMURD?

Q5. Care ar fi avantajele SMURD fata de sistemul traditional al ambulantei? Care este eficienta sistemului – cazuri vazute, raport cost / eficienta?

Q6. Care ar fi – daca exista-dezavantajele sistemului SMURD?

Q7. De ce credeti ca se impotrivesc cei de pe ambulanta generalizarii sistemului SMURD? Pe cit posibil detalii!

Q8. Cit adevar considerati ca exista in afirmatia “furt de competente” (vezi si “razboiul” rouge contre blancs in Franta)?

Q9. Din punct de vedere profesional atit Dumneavoastra, cit si serviciul dumneavoastra sinteti apreciati de ambulanta? Se aduce doar “acuza” hiperinterventionismului, fapt care ar putea dauna sanatatii pacientului, Cum comentati?

Q10. Se spune ca in zona dumneavoastra de actiune sistemul functioneaza foarte bine deoarece:
a. Aveti o arie mai mica si mai putin aglomerata de acoperit;
b. Aveti ca “rezerva” sistemul de ambulanta care functioneaza in paralel cu SMURD. Din aceasta cauza practic nu puteti avea esecuri. Cum comentati?

Q11. Aveti acuma posibilitatea legala de a scoate la concurs posturi de medici, asistente medicale, etc.? Puteti incheia contracte de finantare cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate?

Q12. Daca s-ar propune ca orasul – in general - sa fie “acoperit” de Ambulanta iar restul teritoriului tarii de catre SMURD, cum ati reactiona?

Q13. Pentru imbunatatirea activitatii Ministerului Sanatatii si Familiei se propune infiintarea unei directii care sa se ocupe de asistenta medicala de urgenta. Considerati aceasta intentie a doamnei ministru doctor Daniela Bartos ca fiind un act “ostil” generalizarii sistemului SMURD?

Q14. Daca in acest moment Pompierii reprezinta o structura militarizata din cadrul Ministerului de Interne, se prevede ca in maxim 2 ani acestia sa “treaca” in civilie, sub directa conducere a primariilor. Cum credeti ca va fi finantat atunci SMURD?

Q1: Cine a introdus sistemul SMURD, in general? Unde functioneaza in lume?

- Modelul Serviciului Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare din Romania este bazat in principal pe modelul predominant european unde spitalul in colaborare cu alte organizatii cum sint Pompierii, trimite un echipaj de reanimare la cazurile critice indiferent de natura acestora. Integrarea cu Pompierii are implicatii logistice, financiare si operative foarte importante mai ales in cazul accidentelor si a situatiilor care necesita interventia complexa si asistenta tehnica cum ar fi de pilda descarcerarea. Acest sistem care prevede trimiterea unui medic din spital intr-o ambulanta de reanimare cu echipaj de paramedici din cadrul pompierilor a inceput in Germania la sfirsitul anilor 50, fiind preluat de Franta in anii 60. Actualmente acest sistem care implica Pompierii si Spitalele functioneaza in Franta, Germania, Luxemburg, Danemarca, Finlanda, Belgia, o parte din Norvegia, o parte din Austria, o parte din Spania care detine un sistem de ambulanta si un sistem similar SMURD-ului denumit SAMUR recent infiintat la Madrid in cadrul Protectiei Civile in 1996. Acest sistem este pe cale a fi implementat in tari cum este Polonia si Cehia. In SUA, cu toate ca medicii nu prea participa in asistenta de urgenta prespitaliceasca, o mare parte a serviciilor medicale de urgenta prespitaliceasca sint integrate in cadrul unitatilor de Pompieri. Ultimul exemplu concret este decizia Primarului Giuliani din New York in 1995 care a integrat sistemul de urgenta prespitalicesc (EMS) in cadrul Pompierilor din New York in urma unui studiu care a demonstrat ca prin integrare obtine un sistem mai eficient cu costuri mai mici. De mentionat este faptul ca modelul aplicat in Mures si in alte judete nu este o copie fidela a unui sistem din afara ci mai mult este modelul european si cel american adaptate la necesitatile si realitatea romaneasca. Experienta acumulata in acest sens depaseste deja 10 ani.

Q2: Care sint componentele sistemului? Unde functioneaza, citi oameni cuprinde (medici, asistenti, paramedici, soferi etc.), cite masini, cite elicoptere / avioane (daca exista)?

- Componentele principale ale sistemului in general includ un echipaj integrat de reanimare format din personal medical si paramedical ce provine din spitale precum si din unitatile de Pompieri si care include si personal paramedical voluntar. Se adauga la acest echipaj cel de descarcerare format de Pompieri angajati si militari in termen.
In Mures, sistemul include un echipaj de reanimare integrat condus de un medic specialist de urgenta sau un medic specialist ATI din cadrul UPU, restul echipajului fiind alcatuit dintr-un conducator auto/paramedic subofiter pompier si alte doua persoane paramedicale ce includ cel putin una avansata cu experienta. Personalul la care ne referim ca avind pregatire paramedicala include asistentii medicali formati in urgenta precum si personalul nemedical format in urgenta cum sint pompierii de exemplu. Mai exista in Mures un echipaj de garda pe elicopter cu medic de urgenta sau ATI disponibil pentru aceste interventii precum si doua echipaje de prim ajutor ce detin defibrilatoare semiautomate in cadrul Pompierilor Civili din Ibanesti si Sovata. Astfel, in Judetul nostru, la nivelul capitalei de judet, exista o ambulanta de reanimare, o autospeciala de descarcerare si un elicopter precum si doua ambulante de prim ajutor plasate in comune sau orase aflate la distanta de Tirgu Mures si care nu sint deservite de serviciul de ambulanta . Se adauga la acestea o masina de interventie rapida a medicului de urgenta de garda precum si autospeciala de interventie rapida a medicului coordonator. Planul actual realizat in colaborare cu autoritatile locale este acela de a infiinta cel putin inca 4-6 echipaje de prim ajutor in diferite localitati din judet care se afla la distante mari de Serviciul de Ambulanta sau de Unitatea Mobila de Reanimare SMURD. La data de 16 februarie a.c. se prevede deschiderea in cadrul Primariei Tirgu Mures a Dispeceratului Integrat de Urgenta finantat de Guvernul Elvetian, Ministerul Sanatatii din Romania si Primaria Tirgu Mures. Acest dispecerat va deservi toate serviciile de urgenta inclusiv Pompierii si Politia pastrind o echidistanta fata de interesele diferitelor institutii, urmarind in primul rind interesele cetateanului.
In Mures numarul medicilor care deservesc SMURD-ul precum si Unitatea de Primire Urgenta este de peste 20 medici ce include medicii specialisti de medicina de urgenta sau ATI, medici specialisti de medicina generala cu competenta de urgenta precum si rezidenti in medicina de urgenta si ATI, numarul asistentilor este 16 cu loc de munca principal in UPU, 3 conducatori auto si un asistent medical angajati de Pompierii pentru deservirea ambulantei de reanimare precum alti 3 conducatori si 6 militari in termen pentru deservirea autospecialei de descarcerare. La acest personal se mai adauga un numar de peste 60 voluntari formati in prim ajutor si urgenta care activeaza in cadrul UPU precum si pe ambulanta de reanimare. Sistemul nostru include si echipajul de aviatie din partea Aviatiei Utilitare Bucuresti de la care este inchiriat elicopterul.
In restul judetelor unde functioneaza sistemul (Cluj, Craiova, Timisoara, Oradea, Arad, Sibiu, Piatra Neamt, etc.) forma minima este de un echipaj de reanimare la nivel de judet si un echipaj de descarcerare.

Q3: Cind ati introdus sistemul in Romania – istoric, detalii?

- Introducerea sistemului in Romania a inceput printr-o incercare la Cluj, in colaborare cu Serviciul de Ambulanta. Rezistenta mare din partea sindicatului Serviciului de Ambulanta m-a determinat, dupa sase luni de incercari, sa ma mut la Tirgu Mures, unde cu sprijinul Profesorului Dr. Mircea Chiorean, seful Clinicii ATI, am inceput printr-o colaborare cu Serviciul de Ambulanta. Prima interventie a fost efectuata in 23 Sept. 1990. La o scurta perioada dupa lansarea sistemului in care o masina dotata cu echipament pleca din spital la intilnire cu o ambulanta din Serviciul de Ambulanta, am primit o ambulanta de reanimare din Germania. Am incercat ca aceasta sa fie deservita de soferii de la Serviciul de Ambulanta insa fara succes si atunci am incercat cu voluntari implicind Crucea Rosie din Tirgu Mures. Am continuat in acest fel pina in octombrie 1991 cind am gasit solutia optima care era combinarea sistemului cu Pompierii. Astfel Pompierii au preluat deservirea ambulantei cu conducatori auto asigurind garaj si sediu pentru echipaj. In 1993 am infiintat prima camera de reanimare in cadrul Spitalului Judetean Mures cu sprijinul Spitalului Regal din Edinburgh iar Pompierii din Glasgow au donat prima masina de descarcerare din Romania asigurind si cursurile de pregatire. In 1994 a fost creat primul serviciu de primire urgenta dupa modelul american si britanic, cu sprijinul colegilor din Scotia si a BBC-ului. Totodata este de mentionat ca in 1993 s-a creat primul SMURD dupa modelul Tirgu Mures la Oradea fiind urmat de Sibiu. In 1994 a aparut SMURD Cluj astfel implementarea continuindu-se in celelalte judete unde functioneaza actualmente acest serviciu. In 1994, prin Tirgu Mures a fost donata prima masina de descarcerare la Bucuresti tot cu amabilitatea colegilor nostri din Scotia. In anul 1997, printr-un program al Guvernului Britanic s-au infiintat in colaborare cu SMURD Mures inca trei camere de reanimare la Timisoara, Craiova si Constanta iar la Timisoara si Craiova s-au infiintat ulterior si Serviciile Mobile de Urgenta, Reanimare si Descarcerare fiind deservite de medici de urgenta si ATI in colaborare cu Pompierii, dupa modelul de la Mures.In 1999, luna august, s-a infiintat si componenta de interventie aeriana cu elicopterul in colaborare cu RomGaz care continua si in ziua de azi insa incepind cu august 2000 colaborarea in acest sens fiind cu Aviatia Utilitara. Astfel putem afirma ca modelul implementat in Mures si copiat si in alte judete la diferite nivele, este un model ce combina modelul european cu cel american urmarind integrarea asistentei de urgenta la toate nivelurile ei, adoptind ceea ce este aplicabil din fiecare sistem.

Q4: Cine finanteaza in Romania SMURD?

- Spitalele (partea medicala) si Pompierii (partea operativa) sint principalii finantatori. In Mures se mai adauga la acestea: autoritatile locale (mai ales la echipajele de prim ajutor si la noul dispecerat integrat 112), populatia (in 1998 a donat 183.000 DM cu care s-a cumparat actuala ambulanta de reanimare), donatiile din partea firmelor si institutiilor precum si donatiile din alte tari. Sistemul nostru ramine la nivel national un serviciu public fara interese financiare.

Q5: Care ar fi avantajele SMURD fata de sistemul traditional al ambulantei? Care este eficienta sistemului – cazuri vazute, raport cost / eficienta?

- Pentru pacientul critic, avantajele oferite de SMURD constau din faptul ca acest serviciu integrat aduce competenta spitalului combinata la nevoie cu competenta pompierilor, in cel mai scurt timp posibil acolo unde se afla pacientul in acest fel transferind camera de reanimare a spitalului la pacient. Echipajul este condus de un medic de urgenta sau ATI special instruit si cu experienta in acest domeniu. Echipajul este destinat doar urgentelor critice altfel el fiind in permanenta asteptare neputind fi folosit in alte activitati cum sint consultatiile la domiciliu cum se intimpla in multe din Serviciile de Ambulanta. Cazurile vazute sint de natura medicala, cardiologica, neurologica, toxicologica sau traumatica cu conditia ca aceste sa se incadreze sub codul rosu, deci ele fiind considerate cazuri cu pericol vital real sau iminent. De exemplu in anul 2000 echipajul de reanimare a intervenit de 2300 de ori (in media de 6-7 interventii / 24 ore) din care 262 traumatisme si politraumatisme prin accidente rutiere, 273 traumatisme si politraumatisme de alta natura, 102 de tentative de resuscitare cardio-pulmonara din care 36 pacienti au fost resuscitati in prespital si transportati la UPU aceasta reprezentind un procent de 35%, restul cazurilor fiind cazuri medicale, cardiace, intoxicatii, etc.
Despre raportul cost/eficienta pot sa afirm ca din echipajul de reanimare numai medicul este platit prin linie de garda de Spitalul Judetean conducatorul ambulantei fiind platit de Pompieri. Combustibilul, intretinerea..etc sint preluate de Pompieri si de autoritatile locale iar medicamentele si materialele medicale, de catre spital. Astfel 80% din fondurile provenite din sistemul sanitar alocate ambulantei de reanimare sint pentru medicamente si materiale si numai 20% din aceste fonduri este pentru linia de garda a medicilor comparativ cu cele peste 60% din fondurile alocate Serviciilor de Ambulanta care sint cheltuite pentru salarii si costuri administrative. Deci din punct de vedere al pacientului si al fondurilor sanitare, raportul cost / eficienta este mult mai mare la un echipaj SMURD unde majoritatea cheltuielilor sint destinate direct terapiei pacientului si ingrijirii acestuia. In Mures, costul echipajului de reanimare alcatuit din minimum 4 persoane, pentru sistemul sanitar, este mai mic sau egal cu costul unui echipaj de ambulanta alcatuit din 3 persoane si unde cheltuielile in proportie de peste 60% sint administrative si nu medicale.

Q6:Care ar fi - daca exista - dezavantajele sistemului SMURD?

- Nu exista sistem perfect, fara dezavantaje. SMURD are dezavantajul faptului ca este un sistem complex care necesita o coordonare integrata bine gindita si bine pusa la punct si necesita nu numai o colaborare interdisciplinara si chiar o colaborare interprofesionala de cele mai multe ori. SMURD se bazeaza pe increderea populatiei la momentul actual si pe increderea autoritatilor locale in unele zone, astfel acest sistem daca nu mentine un anumit nivel, poate fi afectat serios din toate punctele de vedere comparativ cu Serviciul de Ambulanta la care oricum si oricare ar fi nivelul de calitate, finantarea ramine cel putin la fel daca nu si mai mare. Pentru SMURD in sine aceasta poate reprezenta un dezavantaj care insa devine avantaj in favoarea pacientului. Sint convins ca se pot gasi si alte dezavantaje insa acestea nu afecteaza in nici un caz pacientul.

Q7: De ce credeti ca se impotrivesc cei de pe ambulanta generalizarii sistemului SMURD? Pe cit posibil detalii!

- In principiu cred ca avem de-a face cu frica nejustificata de nou. Din pacate un numar mic de persoane insista sa afirme ca daca se creaza SMURD atunci ei isi vor pierde locurile de munca, ceea ce nu este adevarat pentru ca SMURD nu va putea niciodata sa acopere toate necesitatile dupa cum nici Ambulanta nu are aceasta capacitate. Un alt aspect clar este frica fata de afectarea intereselor unor persoane aflate la nivel de conducere in incercarea lor de a obtine un monopol asupra asistentei de urgenta prespitalicesti. Poate ca mai exista si alte aspecte insa cred ca cei mai in masura sa raspunda la aceasta intrebare sint chiar colegii de la Ambulanta. Un lucru doresc sa afirm cu toate convingerea si acesta este faptul ca daca interesul pacientului era subiectul numarul unu in acest conflict, cred ca puteam sa ajungem la o solutie inca de la inceput. Din pacate insa interesul pacientului este ultimul punct discutat de fiecare data.

Q8: Cit adevar considerati ca exista in afirmatia “furt de competente” (vezi si “razboiul” rouge contre blancs in Franta)?

- Furtul de competente e un termen utilizat de cei care nu vor sa recunoasca ca salvarea unei vieti nu poate fi monopolizata de o categorie de persoane sau de o anume institutie. Acest termen este creat impotriva implicarii Pompierilor in acordarea primului ajutor. Cum am mai afirmat, asistenta medicala de urgenta se acorda la diferite nivele incepind cu primul ajutor de baza si pina la nivelul cel mai inalt. Pompierii fac parte din structurile de interventie rapida si trebuie sa fie formati si sa devina competenti inclusiv in acordarea asistentei de urgenta de baza si a defibrilarii semiautomate. De fapt acest lucru nu este dreptul pompierilor ci dreptul pacientilor sau in general al cetatenilor de a avea echipaje competente indiferent de natura si provenienta acestora. Daca luam numarul subunitatilor de Pomperi Militari din tara care depaseste 230 la care sa adaugam si Pompierii civili care au peste 500 de subunitati si sa comparam acest numar cu numarul relativ mic al statiilor de ambulanta vom intelege bine de ce trebuie sa pregatim si Pompierii in acordarea asistentei medicale de urgenta pina la un anumit nivel. Aceasta este unica metoda prin care vom ajunge sa acoperim nevoile nationale in timp scurt si fara implicatii financiare uriase. In cadrul SMURD, nu se fura competente cind este vorba de unitatea mobila de reanimare intrucit exista un medic care asigura actul medical in acest echipaj. Razboiul mentionat mai sus, in Franta, este limitat mai ales la capitala Paris, unde au existat conflicte intre Pompierii care au echipaje de reanimare total independente de spitale cu medici militari ei fiind cei rosii si SAMU sau serviciul de asistenta medicala de urgenta care de fapt este serviciul spitalicesc care asigura asistenta de urgenta prespitaliceasca. Acest lucru a fost evitat in modelul Tirgu Mures intrucit medicul provine din spital iar Pompierii cu Spitalul asigura un serviciu integrat si nu separat. De mentionat ca in Franta nu exista servicii de ambulanta publice. Toate serviciile lor de ambulanta fiind privatizate, inclusiv consultatiile la domiciliu, urgentele fiind rezolvate de spitale si de pompieri. In zonele rurale nu exista conflictul din Paris, iar colaborarea este mult mai buna si exista o integrare mai mare. La Paris totusi, va trebui sa mentionam ca exista peste 190 de echipaje de interventie de urgenta ale Pompierilor majoritatea detinind si defibrilatoare semiautomate. Aceste echipaje sint sprijinite de 8 echipaje de reanimare cu medici Pompieri, un alt numar de echipaje de reanimare ale SAMU din cadrul spitalelor si un numar de echipaje de prim ajutor ale Crucii Rosii Franceze si ale Protectiei Civile Franceze. Exista mai mult de 70 de puncte de plecare ale acestor echipaje in Paris!!!!!!!

Q9: Din punct de vedere profesional atit Dumneavoastra, cit si serviciul dumneavoastra sinteti apreciati de ambulanta? Se aduce doar “acuza” hiperinterventionismului, fapt care ar putea dauna sanatatii pacientului. Cum comentati?

- In Mures pot sa afirm ca sintem apreciati de Serviciul de Ambulanta mai ales daca afirmam ca sintem de regula chemati cind e vorba de un caz grav ce afecteaza o ruda al unui angajat sau un angajat al SAJ.
Hiperinterventionismul e o acuza creata de persoanele care nu inteleg din punct de vedere medical scopul unor manevre si tratamente in urgenta. Echipajul nostru efectueaza tratamentele respectind protocoalele si recomandarile internationale, fara exagerare si fara improvizatii. Astfel, un echipaj SMURD nu asteapta ca un pacient in insuficienta respiratorie acuta sa devina apneic pentru a-l intuba, sint criterii bine cunoscute pe baza carora o asemenea persoana se intubeaza precoce evitind unele complicatii serioase. Din pacate aceasta atitudine mai directa si mai invaziva este interpretata ca hiperinterventionism de cei care nu sint obisnuiti sa se ocupe de cazuri critice si nu au pregatirea suficienta pentru a face acest lucru. Din statistica noastra rezulta ca aproximativ 15% din pacientii asistati de echipajul de reanimare au necesitat intubatia endotraheala, procent comparativ cu echipajele similare din Norvegia, Franta si Germania. Din pacientii intubati rezulta ca aprox. 50% au necesitat o forma de medicatie, sedare sau inductie, pentru realizarea intubatiei necesitind cunostinte avansate in domeniul anesteziei si a terapiei intensive. Un studiu efectuat de noi, retrospectiv, in anul 1998, in care am comparat de pe baza de date computerizata, supravietuirea in primele 4 ore de la sosirea unui pacient critic in camera de reanimare comparind pacientii adusi de echipajul SMURD cu cei adusi de echipajul de urgenta al ambulantei cu medic la bord, am constatat ca sansa de supravietuire daca pacientul este adus de SMURD este de 3,4 ori mai mare decit daca este adus de Ambulanta, pacientii fiind comparabili intre ei din punct de vedere al gravitatii. Mai mult, aprox. 50% din pacientii adusi de Ambulanta in camera de reanimare au necesitat intubatia endotraheala imediata comparativ cu 17% dintre cei adusi de SMURD care au necesitat intubatia endotraheala dupa sosirea lor, restul fiind deja intubati in prespital. Deci se pare ca “hiperinterventionismul” nostru este mai bine venit pacientului decit “hipointerventionismul” ce clar duce la scaderea sanselor de supravietuire.

Q10: Se spune ca in zona dumneavoastra de actiune sistemul functioneaza foarte bine deoarece:
a. Aveti o arie mai mica si mai putin aglomerata de acoperit;
b. Aveti ca “rezerva” sistemul de ambulanta care functioneaza inj paralel cu SMURD. Din aceasta cauza practic nu puteti avea esecuri.
Cum comentati?

- Acest lucru nu poate fi adevarat. Daca luam judetul Mures ca exemplu, unde avem 630.000 locuitori din care aprox. 200.000 in Tirgu Mures, deserviti de o unitate mobila de reanimare sprijinita de echipaje de prim ajutor si de urgenta din cadrul SAJ si din cadrul Pompierilor Civili, intr-o arie unde distantele de parcurs pot depasi 60-70 km, nu putem vorbi de conditii mai usoare. De fapt nici nu ne-am propus sa existam fara Serviciul de Ambulanta si niciodata nu am afirmat ca nu exista colaborare reala in acest sens. SMURD este complementar cu Serviciul de Ambulanta si nu este o inlocuire. De fapt este mult mai usor sa lucrezi intr-o zona aglomerata insa cu arie mai mica, decit intr-un intreg judet. Daca actualmente Ambulanta detine 6 puncte de plecare in capitala, sa ne gindim ce eficienta ar avea Ambulanta daca ar accepta o data sa colaboreze cu Pompierii adaugind la cele 6 puncte de plecare inca 16 (numarul subunitatilor de Pompieri in Bucuresti) fara costuri suplimentare. Din statistica noastra peste 30% din interventiile Unitatii Mobile de Reanimare al SMURD Mures au loc in zonele rurale iar daca adaugam la acestea misiunile echipajelor de prim ajutor atunci procentul devine aproape egal intre interventiile in zonele urbane si cele rurale, cu mentiunea faptului ca echipajele de prim ajutor au un timp de sosire la locul interventiei mult mai redus comparativ cu alte echipaje.

Q11: Aveti acuma posibilitatea legala de a scoate la concurs posturi - de medici, asistente medicale etc.? Puteti incheia contracte de finantare cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate?

- Sigur ca avem posibilitatea de a organiza concursuri. De fapt ordinul MS nr. 508 din Iulie 1999 infiinteaza legal UPU si Unitatile Mobile de Reanimare. Tot personalul nostru profesionist in Mures precum si personalul care deserveste SMURD-ul in tara este angajat prin concurs si prin alte modalitati legale. Aceasta problema a fost rezolvata in Mures de Directia de Sanatate Publica incepind cu anul 1997/1998. In ceea ce priveste contractul cu Casa de Asigurari de Sanatate, SMURD nu are o personalitate juridica, acesta, ca sistem, fiind parte componenta a spitalului. Astfel se intimpina inca dificultati in obtinerea unei finantari pentru activitatea prespitaliceasca a spitalului. In Mures in anul 2000 am fost finantati de Casa de Asigurari prin Spital. Problema principala este de fapt in contractul cadru si normele de aplicare ale acestuia unde momentan tendinta este de a recunoaste numai serviciile de ambulanta lasind SMURD-ul care e tot un serviciu public fara o solutie clara. Speram totusi ca aceste probleme vor fi rezolvate pe parcurs.

Q12: Daca s-ar propune ca orasul - in general - sa fie “acoperit” de Ambulanta iar restul teritoriului tarii de catre SMURD, cum ati reactiona?

- Nu inteleg de ce s-ar face asa ceva. SMURD este destinat urgentelor majore indiferent daca aceste se afla la un metru sau la zece kilometrii de echipajul SMURD. Astfel in cazul in care distanta este mare se trimite un echipaj intermediar din apropriere, al Serviciului Judetean de Ambulanta sau ,dupa modelul din Judetul Mures, din cadrul Pompierilor Civili din comuna respectiva, care va acorda primul ajutor sau asistenta de urgenta pina la sosirea echipajului de reanimare sau pina la intilnirea cu acesta daca echipajul intermediar incepe transportul. In anul 2000 ambulanta de reanimare al SMURD Mures a efectuat 2300 de misiuni din care 798 in zonele rurale. Daca adaugam la aceste si misiunile efectuate de echipajele de prim ajutor din localitatile Ibanesti si Sovata, aflate sub coordonarea SMURD, ele au efectuat un numar de 980 interventii tot in mediul rural. Elicopterul a efectuat peste 150 interventii in mediul rural. Astfel nu vedem nici un motiv de impartire al teritoriului intrucit la nivel de capitala de judet exista un echipaj sofisticat de reanimare care deserveste intregul judet, iar in zonele rurale incep sa apara echipajele de prim ajutor finantate de autoritatile locale, mai ales in zonele unde nici Serviciul Judetean de Ambulanta nu are echipaje. Important de mentionat este faptul ca echipajele SMURD de prim ajutor din zonele rurale sint finantate aproape integral de autoritatile locale si populatie bazindu-se pe legea Pompierilor Civili care considera acordarea primului ajutor ca o misiune a acestora.

Q13: Pentru imbunatatirea activitatii Ministerului Sanatatii si Familiei se propune infiintarea unei directii care sa se ocupe de asistenta medicala de urgenta. Considerati aceasta intentie a doamnei ministru doctor Daniela Bartos ca fiind un act “ostil” generalizarii sistemului SMURD?

- Din informatiile pe care le detin in urma declaratiilor liderilor sindicali ai Serviciilor de Ambulanta, era vorba de fapt de infiintarea Serviciului National de Ambulanta si nu de infiintarea unei directii de asistenta medicala de urgenta. Astfel, in cazul in care se doreste infiintarea unui Serviciu National de Ambulanta, acest lucru ar fi contrar spiritului reformei si contrar programului de guvernare in care se vorbeste mai ales de descentralizare a serviciilor publice. Daca ne uitam la organizarea serviciilor de urgenta prespitalicesti din Europa, nu gasim mai mult de 1-2 tari care mai detin asemenea servicii nationale, ele nereprezintind un model pentru sistemul european si chiar international. Din moment ce Politia si Pompierii se descentralizeaza ar fi absurd ca Serviciul de Ambulanta sa se centralizeze. Intr-adevar acest lucru s-ar putea sa afecteze negativ unele judete in care functioneaza SMURD, cum este judetul Mures si unde exista conventii locale cu Serviciul de Ambulanta care pot fi afectate negativ daca Ambulanta va fi sub o coordonare centrala din Bucuresti.
In cazul in care este vorba de o directie pentru asistenta medicala de urgenta in general, vor trebui stabilite mai multe aspecte, primul fiind relatia acesteia cu Directia Generala pentru Asistenta Medicala care nu poate sa separe asistenta medicala de urgenta de restul sarcinilor atribuite ei. Al doilea aspect, daca totusi se infiinteaza, aceasta va trebui sa deserveasca asistenta medicala de urgenta integral, la toate nivelurile, si nu numai unele segmente cum ar fi Serviciul de Ambulanta. Daca totusi aceasta Directie se va infiinta, persoana care se va ocupa de aceasta va trebui sa fie o persoana echidistanta de problemele intre Ambulanta si SMURD, o buna cunoscatoare a aspectelor de organizare si management in acest domeniu in general si o buna cunoscatoare a sistemelor europene si internationale in vederea dezvoltarii unui sistem integrat compatibil cu cerintele europene.

Q14: Daca in acest moment Pompierii reprezinta o structura militarizata din cadrul Ministerului de Interne, se prevede ca in maxim 2 ani acestia sa “treaca” in civilie, sub directa conducere a primariilor. Cum credeti ca va fi finantat atunci SMURD?

- Foarte posibil ca finantarea va fi mai buna iar resursele si posibilitatile mult mai diverse. Acest lucru s-a dovedit a fi astfel in judetul Mures in urma implementarii echipajelor de prim ajutor care sint finantate de autoritatile locale. Totodata este important de mentionat faptul ca in urma unor probleme de finantare a elicopterului de interventie din partea Casei de Asigurari, Consiliul Judetean Mures a initiat o propunere in vederea preluarii costurilor elicopterului de catre Consiliile Judetene din regiunea noastra. Deci, nu cred ca vom suferi ci mai degraba vom avea o finantare mai buna si posibilitati de dezvoltare mai reale bazate pe necesitatile noastre locale si judetene.